Zona Moldovei rămâne, în 2026, una dintre regiunile cu cea mai mare incidență a vulnerabilităților asociate traficului de persoane, dar cu cea mai redusă infrastructură de servicii specializate. Această disfuncționalitate nu este doar o problemă socială, ci o vulnerabilitate structurală care afectează capacitatea instituțiilor de a proteja victimele, de a preveni re-traficarea și de a duce cazurile în instanță.
Absența serviciilor specializate
În mai multe județe din Moldova lipsesc centre dedicate pentru victime adulte și minore, servicii integrate (psihologic, social, juridic), unități de intervenție rapidă și adăposturi sigure pentru mame cu copii. În practică, uneori victimele sunt redirecționate către alte regiuni, ceea ce generează pierderi în investigație, necooperare și risc crescut de intimidare sau revenire la exploatatori.
Capacitate instituțională limitată
Echipele multidisciplinare locale, acolo unde există, funcționează cu resurse insuficiente, personal suprasolicitat, lipsă de pregătire specializată pe traume complexe, dificultăți în gestionarea cazurilor transjudețene și transfrontaliere. Aceste carențe duc la identificare tardivă, evaluări incomplete și imposibilitatea monitorizării pe termen lung.
Impactul direct asupra anchetelor penale
Vidul de asistență afectează inclusiv eficiența procedurii judiciare: victima nu beneficiază de consiliere juridică adecvată, riscul de retraumatizare crește, scade probabilitatea ca victima să își mențină declarațiile, instanțele nu reușesc derularea în condiții optime a anchetelor judecătorești și prin urmare scade calitatea urmăririi penale și rata condamnărilor. În multe cazuri, absența sprijinului face diferența între o investigație finalizată și una abandonată sau împotmolită.
Consecințe pentru siguranța publică
Lipsa infrastructurii determină re-traficarea victimelor identificate, extinderea rețelelor locale și regionale de crimă organizată, menținerea Moldovei ca zonă predominantă de recrutare pentru exploatare internă și externă. Astfel, vidul de servicii se transformă într-un factor de risc strategic.
Ce este necesar pentru un răspuns eficient
Pentru a acoperi acest gol critic sunt necesare măsuri imediate și coordonate:
- finanțare sustenabilă pentru servicii specializate în regiune
- parteneriate instituționale stabile cu ONG-uri specializate
- dezvoltarea unui mecanism regional de intervenție rapidă
- crearea de adăposturi sigure adaptate victimelor cu copii
- programe de formare pentru profesioniști pe trauma complexă
- monitorizare integrată a cazurilor și cooperare interjudețeană
În concluzie, vidul de asistență din Moldova nu este o problemă punctuală, ci un deficit sistemic care afectează protecția victimelor, eficiența instituțiilor și siguranța comunităților. Investiția în servicii specializate nu este doar o chestiune socială, ci o necesitate strategică pentru România.
Organizațiile cu profesioniști cu experiență pot fi parteneri-cheie în reducerea acestui deficit, cu condiția creării unui cadru stabil, predictibil și colaborativ.